22 ianuarie 2017

Duminica e Ziua Soarelui

În imagine: Soarele cu pete din ziua de duminică, 22 ianuarie 2017.
Culoarea neutră se datorează filtrului solar. Foto Canon Powershot SX60 HS + filtru solar.

Vechii egipteni au ales ca zi de odihnă şi sărbătoare ziua Soarelui, mai veselă şi mai liberă de constrângeri decât ziua Sâmbetei consacrată de chaldeeni şi evrei lui Saturn cel bătrân şi întunecos. Acest obicei al egiptenilor a fost preluat mai târziu de creştini, prin alegerea zilei Soarelui drept Ziua Domnului - Dies Domini - Duminica noastră în scop de sărbătoare și repaus.


Soarele filmat



Petele solare vizibile în ziua de 22 ianuarie 2017. Sursa: Spaceweather.com

19 ianuarie 2017

Orion

Marea Nebuloasă din Orion. Foto Canon Powershot SX60 HS.

Orion este o constelație de iarnă foarte ușor de recunoscut. Sub aliniamentul oblic al celor trei stele care formează cingătoarea acestui vânător celest se poate recunoaște cu ochiul liber o pată difuză: Marea Nebuloasă din Orion, în realitate un nor imens de gaz și praf interstelar. Datorită poziției, unele voci aseamănă formațiunea cu falusul eroului. 

16 ianuarie 2017

Miezul iernii

16 ianuarie: Sânpetru de iarnă sau Miezul iernii. Țăranul român crede că azi e miezul sau mijlocul iernii, un moment de cotitură hotărâtor asupra evoluției meteorologice a anotimpului rece. Se mai crede că de la această dată gerul începe să se înmoaie. Însă, datorită trecerii la calendarul gregorian, lucrurile nu mai stau azi tocmai așa. Recordul absolut de temperatură negativă în România (-38,5 grade Celsius) a fost înregistrat după mai bine de o săptămână, mai precis in 25 ianuarie 1942, la Bod, lângă Brașov. În funcție de perioada în care a apărut această credința populară, ea ar putea fi explicată prin numărul de zile cu care întârzie calendarul iulian față de cel gregorian. Dar chiar și așa: potrivit împărțirii astronomice a anotimpurilor, iarna a început odată cu solstițiul de iarnă (21 decembrie) și se va sfârși abia la echinocțiul de primăvară (20 martie), fapt ce plasează mijlocul iernii mai degrabă undeva la începutul lunii februarie (anul acesta se nimerește în data de 3). Adevărata cumpănă a iernii o vom afla așadar abia peste vreo 3 săptămâni, când în preajma Întâmpinării Domnului se zice că ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra (adică dacă este senin, vreme frumoasă), va intra din nou în adăpost pentru hibernare, dar dacă este vreme urâtă (și nu își vede umbra) va rămâne afară, semn că iarna este pe sfârșite.

14 ianuarie 2017

La Mulți Ani... pe stil vechi!

Data noastra de 14 ianuarie reprezinta inceputul de an pentru adeptii calendarului iulian. Anul solar (tropic, bazat pe anotimpuri) are o durata de 365,2422 zile, cel iulian are in medie cu ceva mai mult: 365,25 zile. La fiecare 128 de ani, calendarul iulian avanseaza cu o zi fata de anotimpuri, sau altfel spus solstitiile si echinoctiile se petrec mai repede cu o zi in acest calendar. In anul 325 echinoctiul de primavara fusese observat pe 21 martie, dar la inceputul anilor 1500 echinoctiul ajunsese deja pe 11 martie. Diferenta de 10 zile a fost suprimata odata cu introducerea calendarului gregorian. Cu toate deficientele sale astronomice, calendarul iulian continua sa fie folosit azi. Decalajul dintre cele doua calendare numara acum 13 zile, cu 3 in plus fata de momentul reformei gregoriene din anul 1582, pentru ca anii 1700, 1800 si 1900 au fost considerati bisecti (avand o zi in plus fata de anii obisnuiti) numai de calendarul iulian.

21 decembrie 2016

Timpul Soarelui - Calendar 2017

Timpul Soarelui - un calendar astronomic pentru anul 2017

Astăzi, la solstițiul de iarnă, vă invit să meditați la importanța Soarelui în viața noastră şi să dăruiţi celor dragi un cadou special. 

În zilele senine, poziția de pe cer a Soarelui este oglindită de umbrele obiectelor terestre. Ele sunt mereu orientate în partea opusă Soarelui, așadar pot fi utilizate la determinarea timpului precum arătătoarele unui ceasornic. Astrul zilei dezvăluie însă și ciclurile mai îndelungate de timp, precum lunile sau anotimpurile, fapt ce îl recomandă la alcătuirea unui tablou al zilelor anului. Astfel s-a născut Timpul Soarelui 2017 - singurul calendar astronomic din România ce are la bază fenomenele legate de mișcarea periodică a astrului nostru luminos.

Apreciez că la ora actuală în țara noastră există circa 150-200 de cadrane solare aflate în diferite stadii de conservare, majoritatea în interiorul arcului Carpatic. Calendarul de perete Timpul Soarelui 2017 vă prezintă fotografii cu 13 dintre acestea, alături de informațiile astronomice cotidiene relevante pentru pasionații de gnomonică – știința cadranelor solare: declinația solară, valoarea ecuației timpului, perioadele zodiilor, fazele Lunii, solstițiile și echinocțiile, informații privind aplicabilitatea orei de vară.

Timpul Soarelui - luna ianuarie 2017 ilustrată printr-un cadran solar din Sighetu Maramaţiei

Timpul Soarelui - explicaţii privind ilustraţiile lunilor şi termenii astronomici

Iată câteva utilizări astronomice posibile ale acestui calendar:
  • Declinația solară vă ajută la stabilirea zilelor solare pereche, adică datele calendaristice egal depărtate de solstiții în care Soarele urmează același traseu diurn pe cer și fenomenul luminos se repetă întocmai
  • Valoarea ecuației timpului este folosită la transformarea timpului solar adevărat în timp mediu, adică ora ceasurilor comune
  • Zodiile au menirea de a împărți anul în subdiviziuni relevante din punct de vedere astronomic, fiind de fapt o expresie romanțată a longitudinii solare cerești. Cunoașterea lor este cu atât mai importantă cu cât ele figurează pe unele cadrane solare sub formă de marcaje sezoniere. 
  • Calendarul dezvăluie modul în care se poate citi ora de pe un cadran solar chiar și în timpul nopții, pe baza Lunii, fazele lunare fiind în esență un produs al luminii solare împrumutate. 
  • Solstițiul de iarnă indică ziua cea mai scurtă din an pentru emisfera nordică, iar solstițiul de vară pe cea mai lungă, în vreme ce la echinocțiul de primăvară și la cel de toamnă Soarele se află în planul ecuatorului terestru, iar ziua și noaptea au durate aproximativ egale.
Calendarul Timpul Soarelui 2017 a fost tipărit în format A3 color și poate fi achizționat de la Librăria UBB (Cluj-Napoca, Str. Napoca nr. 11) contra sumei de 30 lei sau de pe www.libris.ro la 37 lei, cu transport gratuit prin curier în toată țara. 

17 decembrie 2016

Fecioare orădene

Palatul Princiar din Cetatea Oradea

Pe tavanul boltit de la parterul Palatului Princiar din Oradea, o construcție de secol XVII recent restaurată, se află pictate două fresce interesante. Una dintre ele înfățișează o femeie cu un coș floral în brațe, iar cealaltă o femeie cu un snop de spice de grâu. Inițial siluetele făceau parte dintr-un ansamblu alegoric de patru figuri, fiecare corespunzătoare unui anotimp. Cum Iarna și Toamna s-au pierdut în decursul secolelor, au rămas numai Primăvara și Vara.


Primăvara


Vara

Pe cerul înstelat, Maia -zeița primăverii- și-a găsit locul în grupul de stele denumit Pleiade, în vreme ce Demetra -zeița agriculturii, ca manifestare a puterii solare estivale- a fost asociată constelației Fecioara și în special celui mai strălucitor luceafăr de-al său: steaua Spica. Încă o corelație astronomică interesantă: răsăritul heliacal (cu puțin timp înaintea Soarelui) al Pleiadelor vestea sosirea primăverii, în vreme ce constelația Fecioarei putea fi observată după apusul Soarelui abia la începutul verii.


13 noiembrie 2016

Rujdenița popii Ioan Românul: cel mai vechi zodiac românesc

Rujdenița popii Ioan Românul (1620)

Primul text astrologic oracular tip "zodiac" consemnat de literatura noastră apare prin anul 1620, cel mai probabil în satul Sânpetru din actualul județ Brașov, unde este copiat cu grijă în limba română, dar cu litere chirilice, de către popa Ioan. Titlul Rujdeniței se trage din verbul slavon a se naștePrezicerile sale diferă atât în funcție de zodie, cât și în funcție de sexul nou-născutului, dar textul este interesant și pentru că păstrează denumirile arhaice populare ale câtorva luni: Răpciuni = Septembrie (de la raptio uvarum, culesul viei), Brumariu = Octombrie, Brumariu Mare = Noiembrie, Indrele = Decembrie (de la Sf. Andrei)Semnele zodiacale corespunzătoare restului de 8 luni, alcătuind circa 3/4 din materialul original, s-au pierdut. Un cuvânt de proveniență latină des întâlnit în text este a vie, cu sensul de a trăi, în vreme ce praznic și uspenie sunt cuvinte slavone care se referă la ziua numelui, respectiv la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Specialiști sunt de părere că manuscrisul este departe de a fi originalul primei traduceri românești, fiind abia o copie defectuoasă după niște texte mai vechi. Reproduc mai jos textul Rujdeniței în caligrafia veche citată de academicianul Nicolae Cartojan:  


Rujdenița


Luna Răpciuni de va naşte ficorulu, fi-va cinstitu. 1, 2, 21 de ai elu va boli rău, ci nu va muri. Năroc va ave la oi şi la totu dobitoculu; şi de o vită în 4 picioare va şcupa. Şi va fi îmblător în cale; şi va fi vorovitoriu ; şi va fi grijiv. Şi carne ele capră sa nu mânce. Intr’aceea lună ce’u născut, cându va tuna, să nu margă sup copac. Şi va fi iubitoriu la ospeţ şi la cărtulari şi va fi înţeleptu. Şi să-şi facă părăclisul B[ogoro-di]ţei. Şi va fi bărbat şi numai de Dumnezău ce să va teme. Şi de cătră bătr[âneţe], bine va vie ; 1, 2, 15, 32 let, elu va boli şi v’ave primejdi, ci nu va muri; ce de va trece de acele, elu va vie 101 let. De să [va] războli: leac 3 grăunţe de dafinu şi uleiu de lemnu şi tămâe albă; să le mestece şi să va sănătoşi. Să slujească Sămtă Mărie-mică.
De va fi fată, 3 ai va boli rău. Şi va fi lungăraţă în faţă; şi va fi vorovitoare; şi iubi-va la ospeţi şi va fi mânioasă, ce nu va ţine multu. Şi mulţi bărbaţ[i] o voru cere; şi iubi-va şi un voinicu; şi nu o va luo; şi va luoa altulu; şi cu elu bine va vie şi va face gloată mestecată. Şi de tinără, să va teme, că nu va face ficori ; iacră apoi multu să va ........... Şi-i va nu muri un ficor de bube. Şi noapte să nu be apă; şi să nu îmble nopte, ca va dobă[ndi] o greță şi va ave vedere nainte sfatului. Cându va fi de 12 ai, Vineri să nu lucre nemica, nic să mănănce de 2 ..., ca să nu o doa[r]e capul, nic ochii. Năroc va ave la stup şi la oi şi la vaci negre. Şi va boli de vărsatu; şi v'ave un semnu în cap şi într’o mână şi întru picoru. Premejdi v'ave 6 ai; 11, 38 let de va trec, ia va fi vie 74 let. De să va războli, leac: floare de tran[d]afiru şi rădăcină de bujor şi tămâe albă; să le mestece, să să ungă şi să va vindeca. Praz[nic]: Uspenie.
În luna lu Brumariu, de va naşte ficorulu, fi-va mic în stat şi la păru smad şi vorovitoriu. De va învăţa carte, el va fi-cinstitu. De tinăru va ca[m] munci; şi va întra în casă împărătiască; şi va fi stringătoriu de aur şi va căde într’o griață; şi de tinăru va merge la giudecată. Şi va’ave un semnu în cap şi într’o mână şi în față. Şi la la o apă va ave f[r]ică mare ce să roage pre Dumnezeu şi pre S[ve]ti Nicolae. Şi să nu să sue în copac, că va căde şi să nu să rămăşuescă cu nime. Şi va dobândi o rană de altă limbă; şi va dobândi o greță; şi o frică mare în 7 chipure; şi va să moară. Unde-s svăde să nu margă, că va dobândi o vătămătură. Primejdi va ave, cându va fi de 20 ai; de va trec[e] de cie, el va vie 205 let. De să va războli, leac: rădăcină, de crin şi tămâe albă şi uleiu de lemnu; să le piseze, să să ungă, că să va vindeca. Praznic sveti Nicolae.
De să va naşte [fata] fi-va frumoasă în față. Ochi v’ave cuvinoşi şi va fi certătoare pre bărbat şi pre toată glota. O grață va ave mare, ce să va izbăvi de ea. Şi ficorul dintâiu i va ave grija; de alţi să va bucura. Şi o va muşca un şarpe şi va boli de mâni, ce să poarte la îa 72 de nume a lu Hristos scrise, să nu să apropie duhul necuratu de ea. Boli-va de cap şi de picoare. Şi va ave neşte cuvinte rele de neşte omini. Un semnu va ave în cap şi în spate şi în braţe. Primejdi va ave, cându va fi 7 ani; 33 de va trece, ia va vie 89 de ai. De să va războli, leac; untu de lemnu şi tămâe albă; să le mestece, să să ungă şi să să afume. Praz[nic] Marii.
În luna lu Brumari mari, de va naşte ficorul, fi-va înţeleptu şi slăvit. Ş[i] va fi mânios, mânie de năprasnă şi nu să va teme de nimecă. Şi va fi băutoriu la vinu şi îubitoriu de mueri şi de oaspeţi Şi ș’ar pune şi capulu pintru soți lui. Şi cu. . . . va; ce bine nu-i va vehari, ce mai rău va auzi. . . . de acela de toţi va fi cunoscut. Şi cându va fi de 20 de ai, va cade într o boală, mare, ci să va scula. Năroc va ave la vite negre. Muere dintâîu ave-va grije de morte. Și în braţe. . . primejdi v’ave 9, 29 ai; iar de va trece de acie, elu va vie 89 de ai. De să va războli, leac: 3 grăunţe de dafinu şi untu de lemnu să le mestece şi să să afume că să va vindeca. Praz[nic] Vraci.
De va naşte fată, fi-va frumoasă în faţă: şi va ave ochi frumoşi. Şi va fi măniosă şi va ţine mânie puţină. De tinără nu-i va fi ruşine de nime; şi va fi vorovitoare; şi pintru bărbatul ei ave-va o greaţă. Şi ficorul dintâiu va muri; de alţii să va bucura. Boli-va de mân[i] şi de toate încheelturile; ci să porte 72 ale lu Hrstos, să nu să apropie duhul necurat.. Boli-va de capu şi de picoare. Şi va ave neşte cuvinte rele. Sămnu va ave în cap. Şi în spate şi în braţe. Primejdii va ave 7, 33 let; de va trece de cie, va vie 89 de ai. De să va războli, leac: untu de lemnu şi tămâe albă; să se afume şi să să ungă şi să va vindeca. Praznic Marina.
În luna Indrele, de va naşte ficorul, el va fi mijlociu în statu; la o zi svântă va fi născutu. De aru învăţa carte, el aru fi învăţătoriu tuturora: de nu va învăţa, el va fi muncitoriu. Şi de va vre să slujască, ave-va cinsite mare de boeri şi de Domnu său. De tinăru, el va fi cămatnicu; iară de cătră bătrâneţe, bine va lăcui. Semne va ave de vărsatu. Boli-va de cap şi de toate încheeturile. Primejdi va ave, că va căde despre un calu. Semnu va ave în capu; şi va ave o frică vreh ci să să păzască de un cuţitu şi de o săgată şi de o săcure. Şi la u riu mare, va ave frică şi va arunca orecine... Păntru muere lui, va auzi nişte cuvinte rele, de va merge nainte judecatei. Şi va ave o griață şi o frică într’o nopte de un neprietnicu mare, ce să să roage Născutului lu Hristos. Şi 12 lucrure... va sta primejdi până la morte. De va trece de cie, va vie 86 ani...

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...