30 septembrie 2011

Marte agită Stupul


Celor dispuși să-și sacrifice o parte din somnul dulce al dimineților de weekend, planeta Marte le oferă o priveliște aparte în acest sfârșit de săptămână.

28 septembrie 2011

Despre stele singuratice și simboluri acvatice

Cerul sfârșitului de septembrie e încă bogat în stele de vară. Și aceasta pentru că după-amiezile calde de odinioară continuă să cedeze locul serilor răcoroase. Iar odată cu apusul Soarelui, întocmai ca vara, Calea Laptelui continuă să se arcuiască deasupra capetelor noastre, cu Deneb, Vega și Altair presărate spre zenit, și cu Săgetătorul trecând meridianul sudic... În câteva săptămâni ele toate vor aluneca spre vest, iar o nouă familie de constelații autumnale, ce-i drept, mai puțin strălucitoare, le vor substitui pe firmament.

24 septembrie 2011

Sub semnul astrelor

"Şi a zis Dumnezeu: «Să fie 'ntru tăria cerului luminători care să lumineze pământul, să despartă ziua de noapte şi să fie ei spre semne şi spre anotimpuri şi spre zile şi spre ani»"
 Facerea 1:14
Viața noastră stă sub semnul astrelor. Nici nu e nevoie să răsfoiești ziarele mult dincolo de Fata de la pagina 5 și negreșit dai peste astrologul de servici. Cârcotașii spun însă că e suficient să arunci o privire în calendar.

13 septembrie 2011

Când Marte își vizitează frații

Pe la sfârșitul anilor 1800, învățători din mai multe sate ale țării, din Mehedinți până la Dorohoi și din Tulcea până la Olt, puteau fi văzuți umblând pe la casele oamenilor, chestionându-i pe aceștia despre legendele bătrânești asociate cerului înstelat din moși-strămoși. Rezultatul: primul studiu asupra astronomiei populare românești, efectuat sub coordonarea lui Ion Otescu (1859-?). O culegere valoroasă, ce reliefează ingeniozitatea țăranului român când vine vorba de transmiterea pe cale orală a cunoștințelor astronomice între generații.

11 septembrie 2011

Luna plină de septembrie face din noapte zi

"Noapte, tu ești sclava neagră a veciei, iară eu
Sunt regină. De pe tronul întunericului tău,
Revărs valuri de lumină; ș-un popor întreg de stele
Furnică-n razele mele.

Fără mine, neștiută, vecinic ai fi pribegit,
Ca un ghem de întuneric dat de-a dura-n nesfârșit.
Umilită, pleacă-ți fruntea și-naintea mea te-nchină.
Noapte, sunt a ta regină."

Vasile Alecsandri, "Luna și Noaptea"
Pe vremea lui Alecsandri, atunci când la sate curentul electric și iluminatul public lipseau cu desăvârșire, iar nopțile nu puteau fi folosite la activități gospodărești din pricina beznei totale, tot ce îți rămânea să faci era să stai în jurul focului și să născocești versuri. Și românul a devenit, astfel, poet. Situația se schimba însă când răsărea Luna. Felinarul nopții marca momentele prielnice prelungirii activităților de zi în noapte, arătându-și folosul mai ales toamna, atunci când țăranii nu mai pridideau cu culesul recoltei, înainte de venirea primului îngheț. Țăranii puteau astfel strânge produsele chiar și târziu după apusul Soarelui datorită luminii satelitului nostru natural, care va ajunge să fie prețuită în mod deosebit la sate, și mai ales de către popoarele nordice. Pentru acestea, luna plină cea mai apropiată de momentul echinocțiului de toamnă purta numele de "Luna Recoltei" (Harvest Moon, Erntemond). Ce configurație astronomică specială îi permitea Lunii să asigure un spor de lumină atât de necesar în aceste nopți de an?

6 septembrie 2011

Primul roman SF românesc sau Uimitoarele profeţii ale lui Victor Anestin

În anul 1899, în timp ce lumea se pregătea să întâmpine cu mari speranțe un nou secol de progres științific, un tânăr de 24 de ani născut la Bacău debuta în volum cu o scriere ce avea să devină primul roman SF autohton: "În anul 4000 sau O călătorie la Venus". Cartea va reflecta întocmai "Zeitgeistul astronomic" al epocii sale, conform căruia pe planeta vecină ar putea exista viață. Paradis tropical sau infern de pucioasă? Vă propun să citim câteva din profețiile lui Victor Anestin, pentru a vedea, după mai bine de un secol, dacă ele s-au confirmat.

3 septembrie 2011

Catalogul-păcălici al lui Charles Messier

Astronomul francez Charles Messier (1730-1817) se făcuse de rușine în 1758, atunci când astronomii de pretutindeni se pregăteau să întâmpine întoarcerea cometei Halley.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...