26 octombrie 2012

Hotarele soarelui și vârstele timpului (III)


Azi e Sfântul Dumitru, sărbătoare numită mai demult și Sânmedru. În calendarul popular al păstorilor, ea marchează începutul jumătății friguroase a anului. Iernatul va dura până la următorul Sfântul Gheorghe sau Sângeorz (23 aprilie), figură la origine păgână, dar acum sacralizată, care vine să descuie vara și să înfrunzească codrul. Detalii găsim în cartea etnologului Ion Ghinoiu, "Vârstele timpului".

"Se spunea în popor că între Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru există o prinsoare pe viață și pe moarte: dacă la 23 aprilie codrul nu va fi înfrunzit, Sf. Dumitru îi va lua viața Sf. Gheorghe și invers, dacă la 26 octombrie vor mai fi frunze pe copaci, Sf. Gheorghe îl va omorî pe Sf. Dumitru. Deși sunt numiți sfinți, ei au atribuțiile unor zei păgâni care ajută codrul să înfrunzească sau să-și părăsească la timp frunzele." 


Privind pădurea Baciu azi de la fereastră aș fi tentat să-l declar pe Sf. Dumitru mort: copacii și-au păstrat încă în bună măsură coroana. Dar nu trebuie omis că atât Sângeorzul cât și Sânmedrul s-au încetățenit într-un trecut obștesc mai îndepărtat, care avea ca reper o altă formă a calendarului, respectiv cel iulian. Prin urmare, pentru a converti aceste momente-cheie ale anului de demult în corespondentul lor gregorian de azi trebuie să adăugăm aproximativ 13 zile. Procedând astfel verdictul nostru se decalează pentru 6 mai, respectiv 8 noiembrie, și astfel ne apropiem mai bine de substratul biologic al problemei.

În popor se mai spune că la Sângeorz se încaieră câinii și la Sânmedru se bat stăpânii. Semnificația zicalei este următoarea: pe de o parte atunci când se formează noile turme de păstori și câini la Sângeorz aceștia se bat între ei deoarece încă nu se cunosc, pe de altă parte la Sânmedru expirarea învoielilor dintre stăpânii turmelor și ciobani poate degenera în scandal dacă înțelegerile nu au fost respectate.


25 octombrie 2012

Ceasul solar din Gherla


Catedrala armeano-catolică din Gherla e cunoscută mai ales datorită picturii Coborârea lui Isus de pe cruce, operă a celebrului Peter Paul Rubens, pe care o adăpostește. Dar când am poposit acolo într-o sâmbătă de vară tocmai pe aceasta nu am reușit să o văd! Casa Domnului era din păcate închisă... Pe latura sudică a edificiului am întâlnit însă un cadran solar cu două gnomonuri, nu demult restaurat.



Filmulețul meu time-lapse prezintă ceasul solar în acțiune. O jumătate de oră a fost condensată în doar câteva secunde...


Dacă facem abstracție de timpul legal de vară, tija inferioară arată ora destul de exact. Altfel, în sezonul cald îl vom găsi că merge cu o oră în urmă - ora 15 e de fapt ora 16 - ceea ce înseamnă că autorul a incorporat în design corecția de longitudine pentru Gherla până la meridianul orar de reper (30 de grade est). De altfel se poate vedea că verticala pică ceva mai la dreapta marcajului pentru ora 12. Prezența celui de-al doilea gnomon, în schimb, mai mult decât dublu în lungime și cu un marcaj dedicat în partea de sus, constituie un mare mister pe care nu am reușit să-l dezleg până acum. În cazul său, conform opiniei dlui Virgil Scurtu, putem vorbi doar de o posibilă încercare de originalitate...




Dorind să elucidez misterul am încercat să iau legătura cu un reprezentant din partea bisericii, dar am fost repede pasat de la Parohie la Primărie, doar pentru a afla că aceasta din urmă gestionează de fapt orologiul mecanic, nu și pe cel solar! Iar după ceasul din turn oricum nu te poți lua pentru că el merge cu vreo 3 ore înainte. Asta deși există o ceasornicărie chiar după colț... Și mă întreb ce sentiment îl încearcă pe eternul ceasornicar (de trei generații!) atunci când un vechi ceas solar îi amintește mereu de propria lui failibilitate!


23 octombrie 2012

Sisteme calendaristice

Vechi calendar roman, cu reprezentarea zeilor protectori ai zilelor săptămânii și a zodiacului

Din cărțulia lui George Stănilă, Sisteme calendaristice, înveți tot ce vrei și ce nu vrei despre calendar și măsurarea timpului. 

Dar înainte de a ne asalta cu teoriile matematice aplicate cronologiei, utile se dovedesc mai ales primele două capitole, care introduc pe cititor cât de cât în temă: despre primele forme de socotire a timpului, calendarul și cronologia, bazele astronomice ale calendarului. Anumite cunoștințe minime de astronomie sunt totuși necesare, căci formatul l-a făcut pe autor să condenseze o cantitate impresionantă de informație într-un volum de numai 142 pagini. 

Alături de sistemele calendaristice tradiționale familiare nouă, precum cel iulian și gregorian, ne sunt prezentate multe altele exotice: calendarul vechi egiptean, proiectul de calendar ultra-precis al lui Johann Heinrich von Mädler (doar o zi abatere față de anul tropic în 100.000 ani!), calendarul revoluției franceze, cel chinez, japonez, vietnamez, cambodgian, aztec, maya (cui i-e frică de sfârșitul lumii?). Un alt capitol tratează originea săptămânii de șapte zile și a denumirilor subdiviziunilor sale; despre asta am mai scris și eu câte ceva aici.

În fine, pentru a dobândi gloria eternă a posterității am hotărât să scanez cartea. O găsiți mai jos.
(Cercul de Stele) George Stanila -Sisteme Calendaristice

11 octombrie 2012

Meteoritul de la Mociu

Meteoriții de la Mociu (1882) și de la Pleșcoi (2008)
Pe 3 februarie 1882 un meteorit se prăbușește peste comuna clujeană Mociu. Conform relatărilor vremii, fenomenele luminoase care au însoţit căderea din cosmos a bolovanului au putut fi observate din Slovacia până la Craiova şi Braşov, iar zgomotul - similar cu huruitul sacadat al unei trăsuri pe un drum pietruit - a fost auzit până la Sibiu şi Topliţa. Pietroiul de circa 300 kg s-a spart în mii de bucăți, dintre care cea mai mare recuperată o puteți găsi în prezent la Muzeul de Mineralogie din clădirea UBB Cluj de pe strada Mihail Kogălniceanu.

Universitatea Babeș-Bolyai din Str. Mihail Kogălniceanu


Pe așa-zisul meteorit Mocs (după denumirea maghiară a localității Mociu) îl veți găsi într-un colț al muzeului, pe o măsuță de lemn, în spatele vitrinelor cu flori de mină și cuarțuri. Îl puteți admira, atinge și chiar mângâia. Îi puteți absorbi energia astrală milenară fără probleme. Numai să-l ridicați nu aveți voie, altminteri sună alarma și vă ridică Poliția pe voi. Oricum, v-ați rupe spatele cu pietroiul de 36 kile...


Meteoritul Mocs
Meteoritul Mocs împarte masa cu un alt bolovan-frate. Muzeograful-curator îmi precizează că ar fi în realitate vorba de un mulaj în ghips după un meteorit căzut acum 4 ani în comuna buzoiană Pleșcoi. Pe mine gândul mă poartă imediat la celebrii cârnați, acum striviți. Aici însă vorbim de numai 7 kilograme de piatră, o greutate accesibilă ridicării chiar și pentru mine... ergo mulajul-replică expus. Originalul, scos de la naftalină prin amabilitatea gazdei, arată oarecum diferit: un colț i-a fost amputat pentru analize. 

Adevăratul meteorit Pleșcoi
Cu timpul, fragmente mai mici din meteoritul Mocs au ajuns în peste 100 de instituții de cultură similare din întreaga lume. Muzeul întreține schimburi internaționale îmbogățindu-și astfel propria colecție (singura din țară vizitabilă de către public, din ce-mi spune gazda) cu meteoriți căzuți peste hotare: în Slovacia, Polonia, Rusia, SUA, etc. 

Colecția internațională de meteoriți
Chiar și cu atâtea exporturi "petrografice" județul nostru e încă bine reprezentat: cel puțin 3 rafturi găzduiesc rămășițe mai mici sau mai mari din piatra astrală a cărei prăbușire trebuie că i-a speriat groaznic pe sătenii din Jucu, Mociu și Pălatca, acum mai bine de 130 de ani...

"Puii" lui Mocs

9 octombrie 2012

OZN-urile aterizează la Tăușeni


În urmă cu vreo 6 ani am vizitat Tăușeniul, sat ce aparține de comuna clujeană Bonțida. Acolo sus pe deal se găsește un spectaculos ansamblu monumental ridicat de artistul plastic Alexandru Chira împreună cu fratele său, Liviu Chira. Pe placa de la intrare am citit: "De-semne spre cer pentru ploaie si curcubeu sau instalatie (magico-poetica) pentru rememorare". Detalii despre monumentul dedicat cerului găsiți pe pagina autorului său (între timp decedat), sau în diverse publicații online (1, 2, 3). Iată și fotografiile mele din 2006...





















LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...